Atuurile securităţii energetice
Consumurile energetice în lanţul alimentar din SUA Sursa: Life Cycle-Based Sustainability Indicators for Assessment of the U.S. Food System |
Bunăoară, consumurile energetice în „lanţului alimentar” din Statele Unite se cifrează la 10.250.000.000.000.000 BTU (British Thermal Units), adică mai mult decât întregul consumul energetic primar al Braziliei (10,1 • 1015BTU) care, printre altele, este al nouălea consumator energetic mondial! Iar cheltuielile energetice aferente doar transportării producţiei agricole şi alimentare în SUA sunt peste nivelul consumul total primar al ţărilor precum Finlanda, Vietnam, Belarus sau Iraq. (Vezi: Energia Biomasei şi nebunua Consumerismului energetic)
Partea proastă e că aceiaşi repartiţie a consumurilor energetice persistă în orice ţară cât-de-cât „civilizată”, inclusiv România cu proaspetele ei lanţuri/reţele de supermarketuri internaţionalizate.
În situaţia în care tradiţiile bioregionalismului durabil (mănânci doar ceia ce creşte în zona ta) au fost distruse de corporaţiile transnaţionale agro-alimentare, întreaga alimentaţie umană atârnă astăzi pe un fir foarte subţire şi nesigur numit motorina ieftină pentru tirurile şi vapoarele care asigură comerţul internaţional.
Însă, conform avertizărilor experţilor realişti, problema cea mare a civilizaţiei noastre „…nu este de a rămâne complet fără petrol ci de a nu mai avea suficient pentru ca economia să funcţioneze. Ca o analogie, putem compara “Vârful Petrolului” pentru civilizaţia noastră cu deshidratarea corpului uman. Corpul uman conţine 70% apă. Pentru un individ de 70 de kilograme, asta înseamnă circa 50 de kilograme de apă. Deoarece apa este esenţială pentru viaţă, nu e necesar ca omul s-o piardă complet pentru a muri! Sunt suficiente doar câteva kilograme! Într-un mod similar, o economie bazată exclusiv pe petrol se va prăbuşi cu mult înaintea terminării tuturor rezervelor de petrol. Un dezechilibru de circa 10-15 % între cerere şi producţie este suficient pentru a duce la prăbuşirea economiei mondiale, haos social şi colaps civilizaţional”.
Lasă un comentariu